duminică, 10 februarie 2013

De week-end

In alta ordine de idei, la final de saptamana am obiceiul sa golesc frigiderul, adica sa adun ce-i pe cale sa expire si sa incropesc cate ceva. Mi-ar placea sa fiu un om organizat, sa-mi planific ingredientele si mesele saptamanal. De cele mai multe ori, ma orientez dupa pofte, dupa chef, dupa ce mai vad prin rafturile magazinelor. 

Am avut destul de multa branza ce trebuia consumata, am facut o placinta cu aluat dospit, cu branza de burduf, telemea de vaca si branza dulce cu smanatana; plus niste cascaval afumat. Am pus rondele de ceapa si felii de cartofi deasupra.




O iesit faina, nu stiu daca mai faina decat cea de saptamana trecuta, aia era cu aluat fara drojdie. Tot saptamana trecuta am facut si o placinta cu gemurile incepute din frigider, de gutui si de zmeura. 


Am mai facut ieri o tarta, uai, ce tarta! Nu ma asteptam sa fie asa buna, ca am facut-o tot in ideea de a consuma chestii, gen ciocolata alba si smantana dulce. Si cum ma tot holbam dupa banoffee pies in ultima vreme, am zis sa fac ceva de genu'. Aluatul fraged (250 g faina, 150 g unt rece, gras si lapte sau apa rece cat sa se lege) o iesit usor foietat ca am procedat ca la buttermilk biscuits, doar ca l-am impachetat o singura data si l-am lasat sa zaca in frigider mai bine de un ceas. Odata copt, l-am uns cu caramel, am pus un strat de banane, am presarat cocos, apoi un strat de ganache de ciocolata amestecat cu frisca, iarasi caramel si apoi frisca. Am ras si niste ciocolata amara. Caramelul l-am facut din zahar brut pudra, smantana dulce si niste lapte de cocos, ca nu-mi era suficienta smantana. Chestia e ca n-am mai stat sa se caramelizeze zaharul, n-am avut rabdare, le-am pus pe toate in oala si am lasat sa fiarba pana s-a ingrosat, la final am pus si unt. Asta ar fi o varianta mai rapida de sos caramel. 



Cam asa. Adevaru-i ca asteptam gosti azi, numa' ca nu mai vin. Nu-i bai, avem ce manca :))). Am mai facut si o zeama industriala de fasole cu ciolan afumat, din aia mai de cantina, cu boabe mai sparte, fierte in exces, noua asa ne cam place. Mezelu', de la Kaufland, de la Mihai din camara. Intr-o buna zi, cand nu mi-e lene, o sa fac sectiunea aia cu utile/diverse/misto pe plan local, intelegeti voi, ca-s diverse chestii care-mi plac prin  oras si de care tot vreau sa comentez, dar uit. 

Tot saptamana trecuta, ca numa' ce-am gasit poza, am facut un soi de pappa al pomodoro, de vina-s tot cei doi italieni lacomi, Gennaro si Antonio, de care-mi place rau. Am pus ceapa si usturoi la copt cu ulei si sare, dupa ce s-o inmuiat binisor ceapa si o prins a se rumeni am turnat un borcan de rosii ce le aveam conservate din vara si am lasat sa scada la cuptor. Ma tot gandeam la mancarea asta, dar n-am facut-o pana n-am copt painea mea buna, ca despre asta era vorba. Nu merge cu orice paine. Am pus branza de burduf, ca se topeste fain. E piatto povero, desi eu n-as zice, ca-i chestie de ingrediente. Nu stiu sa zic daca painea sau rosiile fac farfuria, cred ca ambele, egal. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu