sâmbătă, 8 decembrie 2012

Covrigi

Raman la titlul asta, ca e cel mai vag, iar covrigii pot fi de multe feluri. Covrigii astia de-mi plac mie cel mai mult ii luam de Billa intr-o vreme, apoi n-au mai fost. De cand cu painea acasa, nu mai prea cumpar mare lucru de la magazine. Apropos, m-am uitat pe o eticheta de la bavarezii de la Kaufland si erau sigur peste 10 ingrediente la aluat, ce urat. Si pana la urma m-am pus sa-mi fac si covrigi, asa, de pofta, si mi-am dat seama ca nu-i nu stiu ce mare chestie. Covrigii vietii mele is astia de se fierb in apa cu bicarbonat, ca, de fapt, asta era baiu', mi se parea prea mare efortul sa-i mai si opar, etc. Desigur, a fost o iluzie, merge repede toata treaba si rezulta ceva infernal de fain. Eu testez de obicei cu aluaturile, dar va zic cum i-am facut azi, foarte simplu: am folosit 500 g de faina de 550, 300 g de apa, 4 g drojdie uscata (intra si cat zic aia pe plic, eu prefer mai putina, aluatul sta mai mult la dospit, nu-l grabesc ) si o lg-ta de sare. Pentru umplere, se ia cate o fasie de aluat, se aplatizeaza usor, se pune umplutura pe mijloc si se acopera cu laturile libere, se sigileaza dupa fiecare, apoi se ruleaza (adaptare de la metoda de formare a baghetelor). Pe astia de azi i-am umplut cu mozzarella si masline, cu gem si cu un amestec de nuca de cocos, zahar brut si unt. La faza cu oparirea, eu pun cam o lingura de bicarbonat la un l de apa in momentul in care incepe sa clocoteasca, merge pus si mai mult, cu cat e mai mult se simte mai tare aroma aia specifica. Nu am incercat pana acuma sa-i pensulez si cu ou, am fost multumita de crusta asta asa cum e. Daca mai fac si maine, ca mai am ceva umplutura cu cocos si e pacat, poate vin si cu ceva poze din timpul facerii, sa fie mai explicit procesu'. Orice covrig de la orice colt e cauciuc fata de astia. Plus ca eu, o ciudata fiind, nu dau un leu pe un covrig cand ma costa in medie 3 lei kilu' de faina. Asta e, mi-i fac cu mana mea. 





8 comentarii:

  1. sunt superbi, si-n viata mea n-am mai auzit de covrigi umpluti. te rog din suflet posteaza niste poze din timpul procesului ca nu am nici o idee cam cum ar fi.
    abia astept sa-i fac. te rog daca poti sa-mi spui si cum e cu oparitul . cand se oparesc ?
    pleeease... da-mi mai multe detalii

    RăspundețiȘtergere
  2. imi dau seama ca m-am grabit cand am scris si n-am pus detalii, mai fac azi o tura si revin. de oparit se oparesc scurt in apa clocotinda si se scot cu paleta, se scurg usor si se spun in tava tapetata cu hartie de copt. revin :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Se necesita mai multe detalii insotite de poze din timpul fabricarii;)), astept cu nerabdare mai aleas ca nu locuiesc in Romania si fiul meu e fa covrigi.
    P.S. Chiar daca nu com la fie artic sa sti ca te urmaresc cu interes, pup si spor!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am facut, am facut, numa' tre' sa mai golesc picasa ca nu ma mai lasa blogger sa urc poze :)multam fain de vizite, sper sa postez si eu mai constant de-acum incolo :)

      Ștergere
  4. Sunt grozavi!!Si mie imi plac covrigii opariti, am faut si eu in casa. Mult mai buni decat cei cumparati!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, clar mai buni! mie mi-or dat dependenta, am mancat numa' covrigi in weekend :)

      Ștergere
  5. Abia astept completari, vad ca nu-s singura :D

    RăspundețiȘtergere