marți, 29 noiembrie 2011

Azi, 7 ani de Guerrilla

Astazi, Radio Guerrilla implineste 7 ani. Eu sunt cu ei de mai bine de 3 ani si sper si de-acum incolo sa tot aniversam. Mi-s dragi oamenii de acolo si ii ascult cu dependenta asumata, zilnic. Astfel,  le doresc la cei mai multi si cei mai misto ani, la fel si noua, tuturor. Cat despre Dobro, il plagiez pe Liviu Mihaiu si zic ca daca nu e copt ... noi suntem multi :). Sa fim sanatosi! La multi ani!

duminică, 27 noiembrie 2011

Crema de branza cu hrean

In acelasi registru, o crema de branza pentru pranzul meu de azi. Asta mi-a trebuit, asta am facut, o felie de paine mi-o fost de ajuns. Caci da, eu nu elimin painea. S-a nimerit sa fie alba cu malai, poate data viitoare o sa fie integrala cu seminte. 

So, am amestecat branza dulce cu iaurt - adaugati iaurt in functie de cum vreti sa fie consistenta; hrean, dupa gust, patrunjel, sare si pasta de ardei dulce, mai mult pentru culoare. Dupa cum se vede, pe paine, cu castravete si somon afumat. Daca faceti crema nu foarte fluida, merge pusa pe felii de castravete ca aperitiv, cu somon cu tot. Cred ca toata lumea a mai facut la un moment dat, chiar si eu, pe cand nu aveam blog :). 



Ii trimit poza de rigoare Alexandrinei pentru provocarea lunii noiembrie, de care nu am uitat :). 

Omleta si salata - mic dejun relativ usurel

In ultima vreme am tot incercat diverse placinte, jumari, piftii si alte chestii de genul asta, nu tocmai indicate in cantitati mari. Daca ati stii cum mananc eu jumarile ... aualeu, aualeu, vorba colegului. Am primit un mesaj destul de direct de la organism ca trebuie sa incetez, macar o perioada. Desi, va urma taiere de porc in viitorul foarte apropiat, iar eu mi-am propus ca regimul asta mai sanatos sa dureze barem o luna. Vedem noi, mai incolo. Btw, incercati burek-ul asta de la Palachinka macar o data, noi am tot repetat cu aluatul in cauza, ba cu branza (de burduf, de Naploact), ba cu ceapa + branza, sau cu mere. Astfel, dupa atatea experimente, eu am luat (decat) 1 kg, pe langa cele 5 de care tot intentionez sa ma descotorosesc :). Eu nu sunt grasa, dar nici nu vreau sa ma ingras. Sa ma mai dezgras un pic ar fi ideal. Pe principiul ca daca chiar vrei, poti, am inceput sa tranzitez spre legume, carne (mai) slaba, lactate, supe usurele, fructe, verdeturi si ce mai apare pe parcurs. Pe langa astea, un pahar de vin rosu/seara. Momentan e must usor fermentat, ca l-am gasit la Billa si mi s-o facut pofta. E bun. 

Daca ieri am scapat la piftie si jumari, azi NU. Am inceput cu o banana, o cafea (acum sunt la cafiaua 2, ca m-am trezit mai buimaca decat de obicei azi), o omleta la cuptor cu salata. Omleta, din doua oua batute cu sare si piper, adaugata o mana buna de patrunjel in amestec. Coapta pana se umfla frumusel si se rumeneste intr-un vas uns vag cu unt, tapetat cu malai; deasupra, cateva rosii uscate, masline si firimituri de branza de burduf. Salata, cu salata verde, ardei, praz, telina, ulei, otet si sare. O sa fac tot posibilul sa-mi arhivez aici (cat de cat) mesele, nu stiu daca o sa si reusesc. 





ATENTIE! Alegerile alimentare care urmeaza imi apartin, deci nu e o dieta luata de nu stiu pe unde, nu e de la doftor, eu le adun si le combin in functie de ce poftesc si cum cred ca s-ar potrivi. Practic, nici macar nu e dieta, insa, comparativ cu ce s-a consumat in casa noastra pana acum, cu siguranta e o schimbare. Nu e deloc cu infometare, ca nu mi-s dusa cu capu', e asa, dupa urechea proprie si personala. Numa' chestia cu vinul e gasita nu mai stiu in ce revista d-asta de femei, nu stiu cum, dar uite ca mi-o picat cu tronc ;). Sa vedem ce-o sa iasa! Noroc!

joi, 24 noiembrie 2011

Paine salvatoare cu malai

Am vazut painea asta la Le Blog Piquant, mi-o atras atentia ca era cu malai. Nu stiu de ce nu am facut paine cu malai pana acum. S-o intamplat sa nu mai fie paine in casa, asa ca o trebuit sa prestez ceva rapid de tot. Eu am avut o mare reticenta fata de painile astea cu praf de copt, sincer sa zic, nu-mi vine sa le numesc paini, dar chiar nu stiu cum altfel. In fine. 

Am pornit de la painea asta picanta si am facut o paine deloc picanta, dar surprinzator de bunuta. Am folosit: 150 g faina alba, 150 g malai, 1 plic praf de copt, 200 ml lapte batut, 2 oua, sare, boia dulce, 2 linguri de ulei de masline, plus rondele subtiri de praz, cubulete de ardei si patrunjel proaspat tocat. Pentru decor, niste felii de masline, praz si ardei. Acum, pe langa cele 150 g de faina alba, am mai adaugat cam 4-5 linguri cu varf, pana o devenit amestecul asta un aluat modelabil spre framantabil. Se simte la mana cata faina ii trebuie, cam cat sa nu lipeasca la dat forma. Am presarat faina si in tava, si peste paine inainte sa dau la cuptor. Ce pot spune e ca miroase bestial cand e calda, ca nici o alta paine si abia astept sa fac una cu drojdie si malai. Nu cred ca s-ar supara daca ar primi si niste branza rasa in aluat si mai merge de minune ca aperitiv, cu o paste de linte si un somon afumat, eventual castravete pentru prospetime. Sau cu branza de capra si ardei copt, daca-l scoatem pe asta din aluat. Sau poate sa si ramana, de ce nu. 






Dupa cum se vede, am avut niste jumari excelente (unguresti) si varza murata din vadruta (vadra = galeata la Banat) personala, ca atata pot sa adapostesc in bucatarie, pentru ca nu (mai) avem balcon. Asa s-a gandit proprietarul anterior, deci ne-a ramas o sufragerie mai spatioasa cu un balcon, cum ar veni. 

In rest, nici nu stiu daca am noutati. De fapt, am, ca fiecare, mai maruntele sau nu. Printre altele, am descoperit coala alba de hartie, la modul foarte concret, adica la Kaufland. Si o sa mai zic cat de curand despre un Mercato din Timisoara, de unde imi iau jucarii. Asa se cheama locul respectiv, Mercato. Aceasta e una din ele.

marți, 15 noiembrie 2011

Prajitura cu ciocolata si dovleac, cu sos caramel

Fac ce fac si tot ajung la blatul asta, de parca n-ar mai fi si altele bune. Nu prea e mare lucru de zis la prajitura asta, se vede din poze ce si cum, cred. Pireul de dovleac e din dovleac copt si pasat, amestecat apoi cu zahar pudra vanilat si scortisoara. Caramelul e acelasi, l-am tot facut, inclusiv sub forma de caramele cu alune. Ocazie cu care tre' sa-ncep sesiunea stomatologica de toamna-iarna. Numa' bine!





miercuri, 9 noiembrie 2011

Placinta cu mere si nuci

O placinta de care-mi place tare, din aluat cu lapte batut. Aluatul: 350 g faina, cernuta si framantata cu 50 g de untura, 200 ml lapte batut, 1 ou, 3 linguri de zahar si 20 g de drojdie proaspata. Drojdia se dizolva cu zahar in cateva linguri din laptele batut - eu l-am incalzit la microunde cateva secunde, ca am uitat sa-l scot din timp ca sa stea la temperatura camerei. Dupa ce-i dizolvata, se amesteca toate cele ca pentru orice aluat. Daca vreti, puneti mai putin lapte batut, la cantitatile astea o sa iasa un aluat foarte moale, eu am pus 200 ml, ca asta am vrut sa obtin. Pe aluatul asta moale l-am amestecat-framantat vreo 5 minute, apoi a stat la dospit cam doua ceasuri. Ar trebui lasat macar un ceas jumate', daca nu-i vreme ori rabdare pentru doua. L-am rasturnat pe blatul uns cu ulei, si nu presarat cu faina, l-am intins mai intai cu palmele (unsuroase si ele), apoi cu sucitorul. Am aruncat cateva bucatele de unt ici si colo, apoi am presarat cele 100 g de nuca macinata, amestecata cu 1 lingura rasa de zahar. Ideal e sa nu uitati de scortisoara, cum am uitat eu. Peste nuci, 2 mere taiate betigase si trase la tigaie cu unt si un pic de zahar, cat sa lase zeama. 


Apoi am rulat, am facut melcul si l-am pus in tava, pe hartie de copt. Am ornat cu felii de mere, am pensulat cu lapte si am presarat zahar si scortisoara. Dupa inca juma' de ora la cald, intra la cuptor la 180 de grade, pana-i gata :).




Se pastreaza moale si pufoasa, de asta cred ca o sa prefer aluaturile cu lapte batut sau iaurt ori sana de-acum incolo. Reteta merge la Alexandrina, pentru provocarea lunii noiembrie.

duminică, 6 noiembrie 2011

Supa crema de linte

Am facut o ciorba cu linte si carnati si mi-am pastrat din lintea fiarta si pentru o supa crema, portie mica, numai pentru mine, ca numai eu mananc asa ceva. Deci, supa crema dintr-un morcov, o ceapa si 10 linguri cu varf de linte deja fiarta. Puse morcovul feliat si ceapa tocata la calit in untura de rata, ca asta era chestia, am vrut aroma. Lasate pe foc pana se inmoaie bine de tot, adaugata lintea si apa, cat sa acopere, lasat sa dea in clocot, apoi mixat totul. Am mai adaugat 2 catei de usturoi dati pe razatoare, foarte putin cimbru uscat si boia usor afumata. Desigur, sare dupa gust. Plus un varf (dar varf sa fie!) de cutit de untura inainte sa pun capacul pe oala, de la mine. Mie mi-a placut mult de tot, zic ca treaba cu untura nu trebuie sa sperie sau sa produca greturi, bineinteles ca se utilizeaza cu decenta, sa nu va imaginati ca baltesc toate alea prin ea. Poate fac poze intr-o zi cand o sa mai folosesc, ca in grame chiar nu pot s-o evidentiez :)). 


A mers foarte bine cu ceapa rosie cu putin otet si sare si pita integrala. 

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Rulada cu gem de zmeura

O prajitura foarte rapida, care merge cam la orice ocazie, zic eu. N-am mai facut pana acum, i-a venit randul pentru ca vroiam sa golesc niste borcane de gem din frigider. Am reusit doar partial. Blatul e un pandispan cu cacao, din 4 oua, batute cu 120 g de zahar + 2 linguri de ulei, 90 g de faina si 30 g de cacao. L-am copt in tava aragazului, pe hartie de copt, nivelat uniform pe toata suparafata acesteia. Odata copt, l-am mai lasat 5 minute in cuptorul cald, l-am scos si l-am rulat cu tot cu hartia de copt - m-am cam ars la faza asta, dar nu merge cu manusi de bucatarie, la cat is mainile mele de mici. L-am invelit int-un prosop umed si l-am lasat la racit. Ar fi trebuit probabil sa desprind initial blatul cu cutitul de hartia de copt, apoi sa rulez, dar o s-o fac data viitoare. Cand s-a racit, l-am umplut cu gem, am rulat cat mai strans, l-am imbracat in ciocolata si l-am dat la frigider sa se intareasca glazura. Si that was it cu prajitura, s-a mancat tzac-pac, colegul a zis ca e ca de la magazin. Eu sper sa nu fi fost, ce sa zic :)). Ca doar a fost de casa. 





Rulada poate sa fie de mare efect daca aveti gosti, adica se poate decora si umple foarte misto si bun. Si, foarte departe de rulada, cina mea de aseara, neadecvata momentului, stiu. N-am mai consumat de mult toate astea impreuna, fasolea (facuta de C.) n-a avut deloc adaos de ulei, ceapa a fost coapta si carnatul, facut tot la cuptor. Castravetele, din productia proprie de muraturi, care incepe sa dipara usor. Si na, am luat cu paine ca era calduta inca :). Sambata gustoasa!

joi, 3 noiembrie 2011

Cartofi cu dovleac si ceapa la cuptor

Nu e nimic deosebit, dar e gustos, de toamna. Cartofii feliati subtirel, ceapa la fel, dovleacul curatat si taiat cuburi. Puse legumele in tava pe hartie de copt, date cu sare, piper, stropite cu ulei si zeama de lamaie. Lasate la cuptor, la foc mare, pana se rumenesc. Si cam atat. Desigur, se poate imbunatati dupa pofta si idei.