miercuri, 30 martie 2011

Aperitiv cu leurda, somon afumat si branza

Am facut paneer, se face foarte usor. E o branza dulce foarte buna, imi aminteste de branza pe care o mai mancam la sat, la bunici, acum multi ani. Eu acum am lasat-o simpla, dar se poate sara si aromatiza cum va place. Odata scurs tot zerul, ia forma vasului in care-ati lasat-o la scurs (eu am lasat-o in sita, invelita-n tifon) si se taie frumos. 

Am facut rapid niste rulouri cu somon afumat, leurda si branza. Am taiat somonul fasii - inainte sa faceti asta, vedeti cat e de lata frunza de leurda, eu l-am taiat prea ingust, dar e ok si asa. Nu m-am gandit ca trebuie sa le potrivesc cand m-am apucat, no, next time o sa fiu mai atenta la detalii :). Am pus fasia de somon pe frunza, un cub de branza si am rulat de la varf spre codita, apoi am infipt o scobitoare in rulou si gata. E foarte buna combinatia, cum altfel? Se pot stropi cu zeama de lamaie, pipera, presara cu marar, etc., cred c-ar merge si cu o bucatica de apio infipta-n bat, se potriveste si cu paine neagra prajita (o tartina micuta). In loc de paneer, cred c-ar merge si mozzarella.

 

luni, 28 martie 2011

Salata de primavara

In acelasi registru verde si cu stocul la zi, continuam cu salata asta deja traditionala la noi la masa, de cand cu primavara :). O recomand, eu o mananc pe nerasuflate. E cu leurda, spanac, ridichi, ceapa verde si castravete, stropita cu ulei si otet, condimentata doar cu sare. Vedeti ca nu-i nici o filosofie, e doar prospetime si-i pacat sa nu profitam, cat se poate. O sa-mi fac un tricou cu leurda si cu mesaj verde, cum altfel. 


duminică, 27 martie 2011

Omleta la cuptor cu (multa!) leurda, spanac si feta. Mai mult verde, like.

O omleta foarte tarzie, facuta de pofta, cu ultimele frunze de leurda si spanac. Nu-i bai, ca maine umplu iara sacosa. Am batut doua oua cu 2 linguri de lapte, sare si piper, am adaugat patrunjel si marar tocat. Le-am turnat intr-un vas de yena uns cu unt si-am pus si frunzele, multe, dupa cum se vede. Eu ma lacomesc de fiecare data la leurda, acuma fiecare cat poate duce; ca sa fie echilibru, ori puneti mai multe oua, ori mai putina verdeata. Am incercat sa amalgamez cat de cat, n-am prea reusit; am mai faramitat ceva branza feta deasupra si-am dat la cuptor pana fu coapta. Mi-o placut, abia astept sa refac stocul de verde.  

 

joi, 24 martie 2011

Cartofi la cuptor cu mustar si usturoi

Am tot vazut pe bloguri cartofii astia rumeni, bineinteles, in mai multe variante, din care am retinut esentialul (cred). Eu de obicei la cuptor gatesc cartofii, daca-i vreau crocanti in exterior si moi in interior sau chipsuri-like, in diverse combinatii cu/fara carne sau legume. Extrem de rar mancam cartofi prajiti, am dobandit un soi de reticenta fata de uleiul care bolboroseste in tigaie.

Cartofii imbracati in sosul asta mi-au chiar placut, desi as fi putut pune mai mult usturoi. La aprox.1 kg de cartofi, am folosit 5 catei de usturoi, 1 lingura cu varf de mustar, o lg-ta boia de casa, 4 linguri de ulei, 1 lg-ra zeama de lamaie, sare si ierburi aromate. Se pun toate astea la robot si se mixeaza pana obtinem un sos - eu n-am mai pus insa ierburile uscate ca erau deja maruntite, le-am presarat peste cartofi inainte sa intre la cuptor. Se scurg bine cartofii si se toarna amestecul din ingredientele de mai sus peste ei, se amesteca bine sa fie imbracati uniform si se transfera in tava preferabil tapetata cu hartie de copt. Se dau la cuptor pana-s fain rumeniti. Au fost neasteptat de moi in interior, ca si cand ar fi fost fierti in prealabil. 

Cum spuneam, aromele conteaza, asa ca data viitoare o sa fiu mai generoasa cu usturoiul si mai vad eu cu ce pe langa. Buni, chiar buni si ma gandesc ca s-ar intelege bine cu niste radacinoase in acelasi sos, in aceeasi tava. 

marți, 22 martie 2011

Eclere cu crema de mascarpone si sos caramel

Pofteam de mult la eclere. Am vazut ca se fac destul de usor, trebuie numai sa tii cont de cateva chestii ca sa-ti iasa. Aluatul l-am facut dupa reteta Andei Oana, doar ca am scazut 25 g/ml din toate cantitatile de ingrediente si un ou. Eu zic ca mi-au iesit destul de ok pentru prima incercare. Anda Oana (a carei fana sunt, by the way :)) descrie toate etapele de lucru, daca le respectati, e de bine :). 

Crema am facut-o din mascarpone (250 g) si 1/2 cutie de smanatana dulce (cutie mica de Dorna pentru gatit), plus o lingurita de miere si zahar pudra dupa gust si un pic de esenta de vanilie, toate astea batute bine cu mixerul si adaugat la crema obtinuta un pumn de stafide tinute in prealabil in amestec de apa cu alcool, bine stoarse.  

Le-am mazgalit cu sos caramel, mi se pare ca face o combinatie tare reusita cu crema de mascarpone si gaocile de aluat. Am intentionat sa prajesc si niste samburi de nuca si sa-i maruntesc, apoi sa-i presar peste prajiturele, dar m-am grabit sa pozez si sa mananc si n-am mai facut-o. Eu zic sa incercati, ca un plus de crocant chiar nu le strica. Eclerele mele sunt micute, cat sa incapa o data-n gura, deci se mananca rapid si usor. 
  



luni, 21 martie 2011

Ciorba de pui (de casa) cu broccoli

Mi-a placut foarte mult ciorba asta (similara cu cea de aici), mi s-a parut cea mai reusita din ultima vreme, probabil datorita puiului fiert incet si a combinatiei de legume. Am avut un pui intreg, caruia i-a cam luat ceva vreme sa fiarba, dar a meritat, pentru ca a iesit o supa incredibil de gustoasa. Am mai folosit ceapa, radacinoase, ardei kapia, usturoi maruntit si broccoli, adaugat neaparat la final, plus verdeata proaspata (patrunjel) si ierburi uscate (amestec de leustean, telina, marar). Buchetelele de broccoli se vor inmuia in ciorba, dar pe mine nu m-a deranjat prea tare. La ciorba asta s-au potrivit excelent. De acrit, tot cu zeama de lamaie am acrit-o. Am pastrat toata grasimea lasata de pui, si a fost ceva. Grasimea obtinuta de la puiul de casa nu se arunca, parerea mea. 


marți, 15 martie 2011

Somon cu cartofi si sos de marar

N-am intentionat neaparat sa gatesc fish&chips, dar am avut cumva o varianta, destul de lejera. Colegul a zis ca vrea sos de marar. N-am inteles de ce, ca el nu sufera mararul; l-am facut, nu mai mancasem de tare mult. Somonul oricum vroiam sa-l gatesc, asa ca a rezultat combinatia asta, bunicica, zic eu. 

Am prajit pe ambele parti somonul foarte bine scurs, sarat, piperat si stropit cu zeama de lamaie, in foarte putin ulei si foarte putin unt, cam 3 minute pe fiecare parte. Cartofii feliati subtire i-am asezat cat de cat rasfirati in tava tapetata cu hartie de copt. I-am condimentat si i-am presarat cu amestec de ierburi uscate, i-am stropit cu ulei si i-am dat la cuptor, la 200 si un pic de grade, pana s-au rumenit. Au fost usor uscati in varianta asta, dar asa i-am si vrut, un soi de chipsuri. 

Sosul de marar e facut ca aici, doar ca i-am adaugat ceapa si usturoi. 




vineri, 11 martie 2011

Salata cu broccoli, ceapa, morcovi si ardei

O salata predominant verde, cu ceva pete de portocaliu, rosu si un pic de violet. Neasteptat de buna, mie broccoli imi place mai mult crud, ca de altfel si conopida. 

So, am folosit: buchetele de broccoli, ceapa verde, ceapa rosie, morcovi, ardei, patrunjel si usturoi tocate marunt. Am stropit cu zeama de lamaie si ulei de masline, sarat, piperat si atat. 

joi, 10 martie 2011

Salata de cartofi cu varza murata si costita afumata

No, am si io cateva idei culinare fixe, una dintre ele fiind potriveala asta de ingrediente. Daca rasfoiti blogul, o s-o mai gasiti si-n alte forme. 

So, am prestat salata asta la repezeala si cu o foame devenita destul de presanta, pe de-o parte. Pe de alta parte, motivul extrem de practic a fost ca trebuia sa consumam cumva mezelul asta pe care nu stiu de ce l-am cumparat; o halca de costita din aia de la magazin. Un soi de carne introdus rar si total gresit in alimentatia noastra, pe care, sincer, nu stiu cum si de ce ajungem s-o cumparam. Acuma-s mai lamurita insa ca niciodata ca NU NE PLACE, NU E BUNA, NU E NECESARA. Desi, recunosc ca pe mine gustul ei artificial ma prosteste rau si-mi cam vine s-o mananc. O sa facem insa cumparaturi mult mai rational, garantez eu asta ;).

Oricum, combinatia de carne afumata + cartofi + varza murata trebuie incercata barem o data, zic eu. Cartofii i-am fiert taiati cuburi, am rumenit bucatelele de costita in tigaie antiaderenta, fara ulei. Am amestecat apoi cartofii cu carnea, ceapa verde, varza murata tocata si feliile de castravete murat, am turnat putin ulei de masline, moare de la varza, piper, boia si gata. Scriind postul asta, mi-am adus aminte ca am mai facut ceva foarte similar, salata cu cartofi copti si muraturi. Ambele variante sunt la fel de misto. Eu am incercat salata asta si cu maioneza, dar mi-a placut mai mult fara. Nu mai zic cat de buna ar fi cu carnati de casa foarte uscati sau orice alt mezel afumat, dar de casa.

luni, 7 martie 2011

S-aveti o primavara cu entuziasm si lucruri bune!

Azi a fost baba mea, si cu soare, si cu zapada. O dimineata perfect senina, desi foarte rece, apoi soare toata ziua, pana cam dupa ora 5 asa, cand a-nceput sa ninga. N-a durat mult, dar destul cat sa se prinda pe acoperisuri. Apoi, din nou senin. Cred eu ca o sa ne cam obisnuim cu soarele cat de curand. 

Pana una, alta, va doresc primavara faina, atat doamnelor, cat si domnilor, ofcors! Eu nu sarbatoresc ziua asta de 8, dar na, ma conformez pentru femeile din jurul meu. Pe care o sa le cadorisesc cu pita facuta de mine, pe langa celelalte. Si mai sper ca ziua asta sa se contureze ca un inceput de anotimp nou-nout, cel mai misto de pana acum. Inca o data, primavara desteapta si plina de viata noua si buna!! Si-o lalea galbena de la Cimisoara :)!


sâmbătă, 5 martie 2011

Placinta cu mere si ananas

Cumparasem din greseala un pachet de foi de placinta, in loc de aluat foietaj. Eu nu folosisem foi din astea pana atunci pentru ca mi se pareau de nemancat, niste foi ca de hartie complet lipsite de consistenta si farmec. Au zacut cat au zacut in congelator, pana la urma a trebuit sa fac ceva cu ele. Aveam mere, aveam ananas, deci urma sa fie placinta. 

Nu stiu exact cate foi au fost in pachet, vreo 2 sau 3 mi s-au rupt, desigur. Initial am pus 5 foi in tava, fiecare unsa bine cu unt topit (tava unsa si ea cu unt si presarata cu biscuiti macinati fin, 2 pachete de Belvita simpli am avut). Apoi a urmat stratul de mere (aproximativ 1 kg, ca atat am avut chef sa curat&dau pe razatoare), lasate sa clocoteasca vreo 5 minute in prealabil (cu unt, zahar, zeama de lamaie si un baton de scortisoara), un strat de biscuiti macinati si ananasul, bine scurs si taiat bucati. Am acoperit cu restul de foi (la fel, fiecare in parte pensulata cu unt), iar pe cele rupte le-am facut ferfenita si le-am imprastiat la suprafata, le-am inecat bine in unt si-am presarat restul de biscuiti. Am portionat placinta inainte s-o dau la cuptor. Merele merg foarte fain cu ananasul, as fi pus si niste menta proaspata la umplutura, dar n-am avut. Ideea e sa se simta bucati distincte de anans printre merele rase.  

Si, cu placinta asta mi-am schimbat parerea despre foi, desi in continuare nu-mi place sa lucrez cu ele, ca se dezlipesc greu, se rup, ma forteaza sa le soptesc vorbe grele. Dar sunt foarte misto. Am mai facut si placinta cu branza dupa aceea, foooarte buna si ea. Treaba cu biscuitii presarati deasupra da foarte bine si la gust si la aspect, asta daca va place extracrocanteala. Mie da! A trecut pe lista favoritelor placinta asta. 


 

vineri, 4 martie 2011

Piuré de cartofi cu sfecla si usturoi copt

Un piuré putin diferit de cel clasic. Tot cu unt si lapte, dar in plus, cu usturoi copt (pasat impreuna cu cartofii) si cu fasii subtiri de sfecla cruda adaugate la final. Am mai pus si putina erba cipollina, mai mult pentru verde. Sfecla poate sa fie si coapta, daca nu-i agreata cruda. Am mancat cu friptura in foaie de varza


marți, 1 martie 2011

O galeata cu ciocolata si o primavara care se lasa asteptata. Trufe cu migdale si visinata.

Pai da, ca primavara asta ii taaare dorita de toata lumea, si lumea nu mai are rabdare. Primavara asta e chiar capricioasa si probabil se gandeste satisfacuta ca o sa ne surprinda ea cu soare si verdeata atunci cand o avea chef. Nu mai stiu cum a fost anul trecut pe vremea asta, dar tin minte o zi cu fulgi imensi si zapada pufoasa, candva in martie. Nu m-as mira daca martie asta ne va primi la fel. Acum e doar frig, dar frig, nu gluma. Ca iarna.

Si daca tot e zi cu martisoare, am si eu o galeata cu ciocolata pentru voi, dulce-amaruie, asa cum ne amageste si primavara de la distanta. Vorba vine, galeata, e doar o galetusa. 

Sa revenim la trufe, deci. Sunt tot din ciocolata neagra, dar au bucati crocante de migdale usor rumenite si aroma de visinata. Au textura mai cremoasa decat cele de aici, am folosit alte cantitati si alta metoda de lucru, mai precis: la 200 g de ciocolata neagra, 100 ml frisca lichida si 50 g unt; un pumn de migdale tocate si un praf de sare, o lingura de visinata si apoi inca o lingurita, mi s-a parut ca mai cere. Am adus frisca la punctul de fierbere, apoi am incorporat patratelele de ciocolata, amestecand, amestecand; apoi untul, visinata si migdalele. Amestecul l-am lasat peste noapte in frigider. A doua zi, am avut o crema potrivit de solida ca sa poata fii modelata. Le-am modelat, dat prin cacao si le-am pus la congelator, depozitate tot ca aici

Vine ea si primavara, candva. Baba mea-i pe 7, ca-n fiecare an. Sper sa fie cu soare.